Introducere în aflatoxină și terapia cu frecvență


Aflatoxinele sunt substanțe toxice produse de anumite tipuri de mucegaiuri, în special Aspergillus flavus și Aspergillus parasiticus. Aceste micotoxine sunt cunoscute în întreaga lume ca fiind contaminanți importanți în alimente și hrana pentru animale. Descoperirea lor datează de la începutul anilor 1960, când au fost identificate pentru prima dată în arahide, ceea ce a dus la o epidemie masivă de otrăvire a animalelor.

Definiție și proprietăți


Aflatoxinele aparțin unui grup de substanțe chimice cunoscute sub denumirea de micotoxine. Acești compuși nu sunt doar rezistenți la căldură, ci și stabili chimic, ceea ce îi face dificil de eliminat din alimentele contaminate. Există diferite tipuri de aflatoxine, cele mai importante fiind aflatoxinele B1, B2, G1 și G2. Dintre acestea, aflatoxina B1 este cea mai frecventă și, de asemenea, cea mai toxică.

Infecție și răspândire


Contaminarea cu aflatoxine are loc în principal prin consumul de alimente infectate. Cele mai frecvent afectate alimente sunt nucile, porumbul, orezul și condimentele. Cu toate acestea, produsele de origine animală, cum ar fi laptele și carnea, pot fi, de asemenea, afectate de consumul de furaje contaminate. Răspândirea aflatoxinelor este favorizată de condițiile calde și umede, precum cele întâlnite în regiunile tropicale și subtropicale.

Importanță pentru sănătate


Aflatoxinele sunt extrem de periculoase pentru om. Ingestia lor poate cauza probleme de sănătate acute și cronice. Otrăvirea acută, cunoscută și sub numele de aflatoxicoză , poate duce la afectarea ficatului și, în cel mai rău caz, la deces. Expunerea cronică este asociată cu un risc crescut de cancer hepatic și alte boli grave . Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC) a clasificat aflatoxina B1 drept cancerigenă pentru om.

În secțiunile următoare, vom aprofunda sursele și apariția aflatoxinelor, riscurile asociate pentru sănătate și metodele de detectare și reglementare a acestor substanțe periculoase.

Sursele și apariția aflatoxinei


Aflatoxinele se găsesc într-o mare varietate de alimente și reprezintă o problemă globală, în special în țările în curs de dezvoltare și în țările recent industrializate. Principalele surse de contaminare cu aflatoxine sunt produsele agricole infestate de speciile de mucegai Aspergillus flavus și Aspergillus parasiticus. Aceste mucegaiuri se dezvoltă deosebit de bine în climatele calde și umede, ceea ce favorizează contaminarea în regiunile tropicale și subtropicale.

Alimente frecvent afectate


Printre alimentele cele mai afectate se numără nucile, în special arahidele și fisticul, precum și cerealele precum porumbul și orezul. Datorită compoziției lor nutritive și a condițiilor de depozitare, aceste produse oferă un mediu ideal de creștere pentru ciupercile de mucegai. Potrivit Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO), până la 25 % din recolta mondială este afectată de aflatoxine, ceea ce are un impact economic semnificativ.

Condimentele, în special paprika și piperul, sunt, de asemenea, frecvent afectate de aflatoxine. Procesul de uscare și depozitare a acestor produse poate favoriza dezvoltarea mucegaiului Aspergillus. În cazul produselor de origine animală, cum ar fi laptele și carnea, contaminarea poate avea loc indirect dacă animalele consumă furaje contaminate. Studiile arată că aflatoxina M1, un metabolit al aflatoxinei B1, poate fi detectată în laptele vacilor de lapte care au consumat furaje contaminate.

Factorii de mediu și condițiile de depozitare


Răspândirea aflatoxinelor este influențată de diverși factori de mediu. Temperaturile ridicate și umiditatea oferă condiții optime pentru dezvoltarea mucegaiului Aspergillus. De asemenea, depozitarea necorespunzătoare, cum ar fi ventilația inadecvată și umiditatea ridicată, poate favoriza formarea aflatoxinelor. Un studiu realizat de Universitatea din Pretoria arată că uscarea și depozitarea corectă a produselor contribuie în mod decisiv la minimizarea riscului de contaminare.

Cunoașterea surselor și a apariției aflatoxinelor este esențială pentru elaborarea unor măsuri eficiente de prevenire și control. În secțiunile următoare, vom analiza riscurile pentru sănătate asociate cu expunerea la aflatoxine și metodele de detectare și reglementare a acestor substanțe periculoase.

Riscurile pentru sănătate asociate cu expunerea la aflatoxine


Riscurile pentru sănătate asociate cu expunerea la aflatoxine sunt semnificative și variate. Acești compuși toxici pot cauza probleme de sănătate acute și cronice, care variază în funcție de doza și durata expunerii.

Riscuri acute pentru sănătate


Aflatoxicoza acută apare atunci când o persoană ingerează o doză mare de aflatoxine pe o perioadă scurtă de timp. Simptomele includ greață, vărsături, dureri abdominale și amețeli. În cazurile grave, pot apărea leziuni hepatice acute, icter și chiar deces.

Conform unui studiu al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), focare acute de aflatoxicoză au fost documentate în țări precum Kenya și India, unde condițiile de depozitare nesigure și lipsa de monitorizare a alimentelor sunt răspândite.

Riscuri cronice pentru sănătate


Expunerea cronică la aflatoxine, chiar și la niveluri scăzute, prezintă un risc semnificativ pentru sănătate. Ingestia pe termen lung poate duce la afectarea gravă a ficatului și poate crește considerabil riscul de cancer hepatic. Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC) clasifică aflatoxina B1 drept cancerigenă din grupa 1, ceea ce înseamnă că este cancerigenă la om . Un studiu realizat de National Institutes of Health (NIH) din SUA arată că expunerea cronică la aflatoxină poate, de asemenea, să slăbească sistemul imunitar și să crească susceptibilitatea la boli infecțioase.

Efectele asupra copiilor și femeilor însărcinate


Copiii și femeile însărcinate sunt deosebit de expuși riscului. Copiii care ingerează aflatoxine pot suferi întârzieri de creștere și tulburări de dezvoltare. Un studiu efectuat în Ghana a arătat că copiii cu o expunere ridicată la aflatoxine aveau rate de creștere semnificativ mai scăzute . Pentru femeile însărcinate, există riscul ca aflatoxinele să afecteze fătul și să ducă la avorturi spontane sau la malformații congenitale. Riscurile pentru sănătate asociate cu expunerea la aflatoxine subliniază necesitatea unor măsuri stricte de monitorizare și control. În secțiunile următoare, vom discuta metodele de detectare și reglementare a acestor substanțe periculoase, precum și strategiile de prevenire și atenuare a contaminării.

Detectarea și măsurarea aflatoxinei în alimente


Detectarea și măsurarea aflatoxinelor în alimente reprezintă o etapă esențială în asigurarea siguranței alimentare. Sunt disponibile diverse metode analitice pentru a identifica și cuantifica cu exactitate contaminarea cu aflatoxine. Aceste tehnici sunt esențiale pentru a verifica respectarea limitelor legale și pentru a minimiza riscurile pentru sănătate.

Metode analitice


Cele mai comune metode pentru analiza aflatoxinei includ cromatografia lichidă de înaltă performanță (HPLC) și testul imunoenzimatic (ELISA). Metoda HPLC se caracterizează prin precizie și sensibilitate ridicate. Aceasta permite separarea și identificarea diferitelor tipuri de aflatoxine, inclusiv aflatoxinele B1, B2, G1 și G2. Un studiu al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) subliniază fiabilitatea HPLC în detectarea aflatoxinelor în nuci și cereale. Testele ELISA oferă o alternativă mai ieftină și mai rapidă la HPLC. Aceste teste utilizează anticorpi pentru a detecta aflatoxine specifice. Conform unui studiu realizat de US Food and Drug Administration (FDA), testele ELISA sunt deosebit de utile pentru monitorizarea unui număr mare de probe într-o perioadă scurtă de timp.

Dispozitive mobile și portabile


În plus față de metodele de laborator, dispozitivele mobile și portabile pentru detectarea aflatoxinelor devin din ce în ce mai importante. Aceste dispozitive permit o analiză rapidă la fața locului, ceea ce este deosebit de avantajos în operațiunile agricole și pentru controlul alimentelor. Un exemplu este imunodozarea cu flux lateral, care oferă rezultate în doar câteva minute și nu necesită echipamente de laborator extinse.

Validarea și asigurarea calității

Validarea metodelor analitice este esențială pentru a asigura rezultate precise și fiabile. Standardele internaționale precum ISO 17025 specifică cerințele pentru laboratoarele de testare pentru a asigura calitatea și consecvența rezultatelor testelor.

Un studiu al Organizației Internaționale de Standardizare (ISO) subliniază importanța validării metodice și a calibrării regulate a dispozitivelor.

Detectarea și măsurarea precisă a aflatoxinelor din alimente constituie baza pentru măsuri eficiente de monitorizare și control.

În secțiunea următoare, vom analiza în detaliu standardele și orientările de reglementare din Germania.

Standarde de reglementare și orientări în Germania


În Germania, există standarde de reglementare și orientări stricte pentru controlul aflatoxinei din alimente. Aceste măsuri sunt esențiale pentru protejarea sănătății publice și minimizarea contaminării alimentelor.

Limite legale


Temeiul juridic pentru controlul aflatoxinelor din alimente este stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 al Uniunii Europene. Acest regulament definește nivelurile maxime admise de aflatoxine în diferite categorii de alimente. De exemplu, valoarea limită pentru aflatoxina B1 în arahidele destinate consumului direct este de 2 μg/kg. Valoarea limită pentru suma dintre aflatoxinele B1, B2, G1 și G2 este de 4 μg/kg.

Programe de monitorizare


Monitorizarea contaminării cu aflatoxine este efectuată în mod regulat de către autoritățile de monitorizare a alimentelor din statele federale.

Aceste autorități prelevează probe de la comercianții cu amănuntul și de la importuri și le analizează pentru aflatoxine. Conform Oficiului Federal pentru Protecția Consumatorilor și Siguranța Alimentară (BVL), rezultatele acestor programe de monitorizare sunt decisive pentru evaluarea siguranței alimentare și pentru inițierea de măsuri în cazul în care valorile limită sunt depășite.

Controlul importurilor


O atenție deosebită este acordată și controlului importurilor din țări terțe, în special din regiuni cu risc ridicat de contaminare cu aflatoxină. Produse precum nucile, condimentele și fructele uscate sunt supuse unor controale stricte la import. Aceste controale includ verificarea documentelor, precum și inspecții fizice și analize de laborator.

Măsuri în cazul depășirii limitelor


În cazul în care limitele pentru aflatoxine sunt depășite, companiile alimentare sunt obligate să ia măsuri imediate. Aceste măsuri pot include rechemarea produselor afectate, retragerea lor de pe piață și informarea consumatorilor . Respectarea acestor măsuri este monitorizată și impusă de autoritățile competente.

Cercetare și dezvoltare ulterioară


Pentru a minimiza în continuare riscul de contaminare, guvernul german promovează cercetarea pentru combaterea aflatoxinelor. Proiecte precum "MycoSafe-South" vizează dezvoltarea unor metode inovatoare de reducere a micotoxinelor din alimente și hrana pentru animale și de îmbunătățire a siguranței de-a lungul întregului lanț alimentar. Standardele stricte de reglementare și măsurile de monitorizare continuă din Germania joacă un rol esențial în minimizarea expunerii populației la aflatoxine și în asigurarea siguranței alimentare.

Strategii de prevenire și atenuare a contaminării cu aflatoxine


Controlul și prevenirea contaminării cu aflatoxine sunt esențiale pentru asigurarea siguranței alimentare și minimizarea riscurilor pentru sănătate. Diferite strategii pot fi utilizate eficient pentru a reduce contaminarea de-a lungul întregului lanț alimentar.

bune practici agricole


O etapă esențială în reducerea aflatoxinei începe pe teren. Punerea în aplicare a bunelor practici agricole (BPA) include selectarea de soiuri de plante rezistente, rotația adecvată a culturilor și utilizarea de controale biologice, cum ar fi mucegaiurile antagoniste care inhibă creșterea speciilor de Aspergillus. Un studiu realizat de Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO) arată că utilizarea BPA poate reduce contaminarea cu aflatoxină cu până la 80 %.

condiții optimizate de recoltare și depozitare


după recoltare, uscarea și depozitarea corectă a produselor este esențială. Umiditatea trebuie menținută la un nivel minim pentru a preveni dezvoltarea mucegaiurilor. Uscarea mecanică și utilizarea sistemelor de ventilație contribuie la menținerea unui nivel scăzut de umiditate în depozite. Conform unui studiu realizat de Universitatea din Pretoria , menținerea condițiilor optime de depozitare poate reduce semnificativ rata de contaminare.

Intervenții biologice și chimice


Metodele biologice, cum ar fi utilizarea tulpinilor netoxice de Aspergillus care acționează ca concurenți ai tulpinilor toxice, sunt promițătoare. Tratamentele chimice, cum ar fi utilizarea ozonului sau a acizilor organici, pot, de asemenea, inhiba dezvoltarea mucegaiurilor și producția de aflatoxine. Un studiu realizat de Institutul Internațional de Agricultură Tropicală (IITA) subliniază eficiența acestor metode.

Monitorizare și formare


Monitorizarea periodică și formarea fermierilor și a producătorilor de alimente sunt componente esențiale ale prevenirii. Prin formare, părțile interesate din lanțul alimentar pot fi informate cu privire la riscurile și metodele de prevenire a aflatoxinelor. programe precum "MycoSafe-South" sprijină fermierii din zonele cu risc prin formare și asistență tehnică.

Educația consumatorilor


În cele din urmă, educația consumatorilor joacă, de asemenea, un rol important. Consumatorii informați pot contribui la reducerea contaminării cu aflatoxine prin achiziționarea de produse certificate și testate. Campaniile și programele de informare pot contribui la creșterea gradului de conștientizare a pericolelor aflatoxinelor. O combinație a acestor strategii poate reduce în mod eficient expunerea la aflatoxine , ducând la o aprovizionare cu alimente mai sigure și la rezultate mai bune pentru sănătate .

Bibliografie:

https://flexikon.doccheck.com/de/Aflatoxin
https://de.wikipedia.org/wiki/Aflatoxine
https:// www.laves.niedersachsen.de/startseite/lebensmittel/ruckstande_verunreingungen/ aflatoxin-content-of-various-foodstuffs-134526.html
https://www.lgl.bayern.de/ food/chemistry/mould toxins/aflatoxins/index.htm
https://www.ages.at/mensch/ ernaehrung-lebensmittel/rueckstaende-kontaminanten-von-a-bis-z/aflatoxine
https:// www.efsa.europa.eu/de/topics/topic/aflatoxins-food
https://utopia.de/ratgeber/aflatoxin-wiedas- otrăvire-fungică-în-alimente-caught/
https://www.knauer.net/de/Lebensmittelanalyse-mit-HPLC/ analysis-of-mycotoxins-and-aflatoxins

Deveniți membru acum

În calitate de membru, veți primi informații suplimentare și frecvențe pe această temă! Înregistrează-te aici!