Ce sunt bacteriile?
Bacteriile sunt organisme unicelulare fără nucleu celular care produc în mod autosuficient tot ceea ce le este necesar pentru a trăi. În plus, bacteriile au propriul metabolism și material genetic. Ele pot măsura între 0,1 și 700 de micrometri, fiind astfel mult mai mari decât virușii și totuși mai mici decât celulele umane. La microscop, bacteriile pot avea uneori filamente ramificate, structuri cilindrice, o formă de tijă sau sferică.
Contrar concepției greșite conform căreia toate bacteriile provoacă boli infecțioase, multe bacterii sunt de fapt utile. De exemplu, oamenii au în mod natural multe bacterii în intestine, în cavitatea bucală și pe piele, fără ca acestea să provoace boli. Dimpotrivă: bacteriile "bune" ajută intestinele la digestie, de exemplu. Pe piele, așa-numitele bacterii "bune" se asigură că germenii care cauzează boli nu se răspândesc acolo. Doar aproximativ un procent din toate bacteriile sunt agenți patogeni importanți ai bolilor infecțioase, de exemplu atunci când invadează organismul și produc acolo produse metabolice. Printre cele mai cunoscute boli bacteriene se numără chlamydia, difteria, tusea convulsivă, listerioza, ciuma, salmonela, tetanosul, gonoreea, tuberculoza și tifosul. Există deja vaccinuri împotriva unora dintre aceste boli. De regulă, infecțiile bacteriene sunt tratate cu antibiotice.
Cum sunt construite bacteriile?
Asemănător cu o celulă vegetală, o celulă bacteriană are și ea un perete celular, care este alcătuit din mureină. În timp ce unele bacterii au doar un singur strat de mureină în peretele celular, altele au mai multe straturi de mureină. Această diferență în structura peretelui celular face ca bacteriile să capete o colorare diferită în așa-numita metodă de colorare Gram. Alte bacterii se înconjoară cu o capsulă în plus față de peretele celular. Acesta este un strat protector foarte dens, format din zaharuri și blocuri proteice (așa numiții aminoacizi). În plus față de capsulă, un așa-numit biofilm oferă, de asemenea, protecție. Aceasta este o substanță lipicioasă pe care bacteriile o secretă pentru a se atașa de alte celule sau obiecte. În special pe dinți, bacteriile cariei (placa bacteriană) se pot forma datorită acestui biofilm.
Există, de asemenea, câteva bacterii care nu au deloc perete celular, cum ar fi speciile de micoplasmă și termoplasmă. Micoplasmele sunt bacterii parazite care se pot reproduce singure. Pe de altă parte, așa-numitele specii de termoplasme sunt bacterii iubitoare de căldură, care au o membrană plasmatică stabilă și se găsesc în principal în solurile vulcanice.
Cum se dezvoltă bacteriile?
Bacteriile sunt, ca să spunem așa, cei mai vechi locuitori ai pământului și se reproduc în cele mai diverse condiții prin diviziune celulară. În acest proces, bacteria își împarte celula în două părți și astfel se clonează practic. Bacteriile nu se găsesc doar în aer, ci și în apă sau în alimente și pot supraviețui foarte mult timp în mediul înconjurător sau chiar în corpul uman.
Cum pot fi ucise bacteriile?
Bacteriile reacționează sensibil la temperaturi ridicate, dar și la substanțe chimice precum alcoolul, aldehidele și/sau clorul. Pentru tratamentul medical al bacteriilor din corpul uman, de exemplu, se folosește un antibiotic. Antibioticul fie împiedică bacteriile să se înmulțească, fie le distruge în mod direct. Pe de o parte, antibioticul se poate asigura că bacteria nu poate construi un nou perete celular după diviziunea celulară. Deoarece peretele celular acționează ca un înveliș exterior protector, bacteria se sparge fără acest perete celular și moare. Pe de altă parte, antibioticul poate, de asemenea, să blocheze biosinteza proteinelor și astfel să ucidă bacteria.
Sunt toate bacteriile la fel?
Există unele bacterii care sunt adevărați artiști ai supraviețuirii. Nu numai că pot rezista la frig, căldură sau secetă extreme, dar unele dintre ele pot supraviețui chiar și fără niciun fel de oxigen. În condiții de viață foarte precare, unele tipuri de bacterii pot, de asemenea, să formeze spori, ceea ce le face insensibile la căldură, radiații și/sau desecare.
Alte bacterii sunt extrem de mobile sau destul de robuste, adică sunt înconjurate de o membrană din exterior și protejate în plus de un perete celular. Cele mai multe bacterii au un înveliș din blocuri de zahăr (biofilme) care le protejează de mediul înconjurător.
În general, bacteriile pot fi clasificate în funcție de culoarea respectivă, pe care o capătă atunci când intră în contact cu anumiți agenți coloranți. Acest lucru este cunoscut sub numele de colorare Gram, care poate fi diferențiată după cum urmează:
- Bacterii Gram-pozitive: cum ar fi agenții patogeni ai difteriei sau antraxului, precum și pneumococii și streptococii, care provoacă, printre altele, pneumonie și amigdalită. Bacteriile gram-pozitive devin albastre.
- Bacterii Gram-negative: cum ar fi agenții patogeni ai holerei, tusei convulsive, ciumei și febrei tifoide. Bacteriile Gram-negative devin roșii.
Ce ne spun diferitele forme despre bacterii?
În general, se disting trei forme diferite de bacterii:
- bacterii sferice: Aceasta include toate bacteriile de formă rotunjită până la ovală, așa numiții cocci. Acestea formează de obicei grupuri tipice de două, patru sau opt, se reunesc în grupuri mai mari (stafilococi) sau formează lanțuri mai mult sau mai puțin lungi (streptococi).
- bacterii în formă de tijă: Așa-numitele bacterii în formă de tijă pot apărea individual (cum ar fi bacteria tifoidă) sau pot forma grupuri diferite, cum ar fi bacteria difteriei. În cazul în care bacteriile în formă de tijă au nevoie de oxigen pentru a trăi și formează spori, acestea se mai numesc și bacili, cum ar fi bacteria antraxului.
- bacteriile elicoidale: sunt din nou împărțite în patru grupe: spirilii, borrelia, treponemii, precum și leptospirele.
Ce boli pot provoca bacteriile?
Există o varietate de bacterii care pot provoca următoarele boli, de exemplu:
- Chlamydia: Medicii fac distincție între diferite tipuri de chlamydia, fiecare dintre acestea putând provoca diferite tablouri clinice, cum ar fi conjunctivita, o infecție a organelor urinare și/sau genitale și pneumonie.
- Difterie: se manifestă printr-o tuse lătrătoare, dificultăți la înghițire și/sau un miros dulceag și urât mirositor în gură. Aceste simptome sunt declanșate de toxina bacteriei gram-pozitive cu tijă Corynebacterium diphtheriae.
- Gonoreea este o boală cu transmitere sexuală cauzată de bacteria Neisseria. Dacă boala este tratată la timp, de obicei se vindecă complet. Dacă este diagnosticată și tratată mai târziu, infertilitatea poate rămâne ca o consecință târzie.
- Tusea convulsivă: este de fapt o boală a copiilor, care poate afecta din ce în ce mai mult și adolescenții și adulții și este cauzată de obicei de bacteria gram-negativă Bordetella pertussis.
- Meningococi: pot provoca meningită sau otrăvire bacteriană a sângelui (septicemie).
- Pneumococi: aparțin tot streptococilor, dar apar de obicei în perechi (diplococi). Pneumococii pot provoca pneumonie, dar și meningită, ureche medie și/sau sinuzită.
- Salmonella: provoacă o boală tipică de origine alimentară (salmoneloză).
- Scarlatina: sunt cauzate de streptococii gram-pozitivi, sferici A (Streptococcus pyogenes).
- Stafilococi: pot provoca abcese, infecții ale rănilor sau intoxicații bacteriene ale sângelui (septicemie). Tulpinile de Staphylococcus aureus sunt deosebit de temute deoarece sunt rezistente la meticilină și la alte antibiotice.
- Streptococi: așa-numiții streptococi A pot provoca otită medie și/sau amigdalită, erizipel, pneumonie și/sau febră reumatismală. Streptococii B pot provoca meningită. Alți streptococi pot apărea ca bacterii de carii.
- Tetanosul (lockjaw): este cauzat de bacterii de tipul Clostridium tetani. Boala provoacă crampe musculare severe, care pot duce la moarte prin sufocare.
- Tuberculoza: este cauzată în principal de agentul patogen Mycobacterium tuberculosis.