Ce este cancrum oris?

Cancrum oris se mai numește și noma sau stomatita gangrenoasă și se referă la o infecție fatală a cavității bucale și afectează gura, nasul și buzele. Boala, care afectează în principal copiii cu vârste cuprinse între 1 și 16 ani, distruge țesuturile moi și oasele structurilor paraorale și orale din cauza unei infecții sau a lipsei de aport sanguin. Boala debutează sub forma unui ulcer care apare pe mucoasa de la nivelul marginii alveolare a gurii și apoi afectează rapid și alte zone ale gurii. Afectează, de asemenea, dinții, obrazul, maxilarul și limba. Cancrum oris este deosebit de frecventă la copiii din Africa Subsahariană, cu o incidență de aproximativ 1 până la 7 cazuri la 1.000 de persoane.

Cum se dezvoltă cancrum oris?

Cancrum oris se răspândește prin mușchi și oase. Poate afecta atât maxilarul superior, cât și pe cel inferior și se poate extinde până la nas și la marginile maxilarului inferior. De aici provine cuvântul noma, care înseamnă "voun" în greacă, adică a devora. Aceasta pentru a sublinia răspândirea rapidă a bolii.

Care sunt cauzele cancrum oris?

Până în prezent, cauzele exacte ale apariției cancrum oris sunt încă necunoscute medicilor. Cu toate acestea, cei care contractează boala sunt în principal copiii subnutriți care trăiesc în țările tropicale subdezvoltate. De asemenea, este frapant faptul că acești copii au avut adesea deja enterită, cancer, malarie, rujeolă, herpes simplex primar, scarlatină și/sau tuberculoză. Acest lucru conduce la presupunerea că dezvoltarea cancrum oris este cauzată în combinație de malnutriție, un sistem imunitar slăbit și o infecție bacteriană.

În plus, anumite tipuri de bacterii sunt asociate cu dezvoltarea cancrum oris. Printre acestea se numără bacteriile Fusobacterium necrophorum și Prevotella intermedia. În cazul în care cancrum oris apare la nou-născuți, bacteria Pseudomonas aeruginosa este principala responsabilă.

Ce factori de risc favorizează apariția cancrum oris?

Malnutriția, în special lipsa caloriilor proteice, poate duce la apariția cancrum oris. În plus, următorii factori sunt considerați un risc:

• Sărăcia; traiul într-o țară subdezvoltată,
• condiții de igienă precare și în special o igienă orală inadecvată,
• contactul frecvent cu fecale animale și/sau umane, de exemplu prin traiul cu animale,
• infecții virale și/sau bacteriene,
• Malnutriție și deficiență de vitamine, în special de vitamina A și B,
• apă potabilă contaminată,
• sistem imunitar slăbit, de exemplu din cauza imunodeficienței cauzate de infecția cu HIV, leucemie sau limfom
• boală infecțioasă recentă, în special gingivită ulcerativă necrozantă acută, malarie, rujeolă și diaree severă

Cancrum oris afectează cu precădere copiii din țările sărace, cum ar fi Africa, Asia și America de Sud. În medie, copiii au între doi și șase ani când apare boala. OMS estimează că 500.000 de persoane din întreaga lume contractează cancrum oris în fiecare an, dar sunt raportate doar aproximativ 140.000 de cazuri noi.

Care sunt simptomele cancrum oris?

Simptomele tipice ale cancrum oris includ:

• umflarea gingiilor și/sau a mucoasei obrajilor,
• ulcerații, de exemplu ale gingiilor, care se răspândesc rapid și distrug țesuturile moi orale și paraorale și oasele, ceea ce, la rândul lor, poate duce la deformări faciale și la pierderea dinților,
• Respirație urât mirositoare și mirosul pielii, precum și secreția abundentă de salivă din gură din cauza formării de edem,
• decolorarea cenușie a cavității bucale,

Cum se diagnostichează cancrum oris?

După un interviu de anamneză detaliat, pacientul este mai întâi examinat fizic pentru a depista mucoase inflamate, precum și ulcere în cavitatea bucală și ulcerații cutanate. Ulterior, pot fi efectuate proceduri imagistice, cum ar fi o examinare cu raze X, o imagistică prin rezonanță magnetică (RMN) sau o tomografie computerizată (CT) a zonei maxilarului, a capului și a gâtului, pentru a verifica gravitatea bolii. În plus, se folosește o analiză bacteriană prin intermediul unui tampon bucal pentru a detecta speciile care cauzează boala. De asemenea, se comandă un test de sânge pentru a verifica funcția sistemului imunitar. În unele cazuri de boală, se poate efectua și o biopsie a țesutului bucal.

Cum se tratează cancrum oris?

Dacă cancrum oris nu este tratat corespunzător și rapid, boala poate deveni amenințătoare pentru viață. În plus, pot apărea complicații grave, care se pot manifesta, de exemplu, în următoarele moduri:

• Deshidratare,
• Otrăvire a sângelui (septicemie),
• Deformare facială,
• Disconfort sau dificultăți în a mânca și a bea,
• Probleme cu vorbirea,
• Depresie, care poate duce la izolare socială

Cancrum oris se tratează de obicei cu antibiotice și o dietă adecvată. Unor pacienți li se poate prescrie, de asemenea, acid ascorbic, fier, acid folic și un complex de vitamine B. În plus, medicul se va asigura că pacientul nu se deshidratează și va lua măsurile adecvate pentru a menține echilibrul electrolitic. Aceste forme adecvate de terapie pot opri progresia bolii. Cu toate acestea, dacă deformarea facială a apărut deja, osul facial și funcția gurii și a maxilarului pot fi restabilite doar prin chirurgie plastică. Deoarece această procedură este de obicei foarte dificilă, pacientul trebuie mai întâi să fie complet recuperat. Orice țesut deteriorat poate fi, de asemenea, îndepărtat chirurgical.

Care este prognosticul pentru cancrum oris?

Deși evoluția bolii diferă întotdeauna de la pacient la pacient, rata de morbiditate și mortalitate este totuși foarte mare. OMS presupune că între 70 și 90 la sută din toți pacienții care suferă de cancrum oris mor.