Sari la conținutul principal

Ce este carcinomul cu celule scuamoase orofaringian?

Carcinomul orofaringian cu celule scuamoase se referă la o tumoare a amigdalelor, a bazei și a părții din spate a limbii, a palatului și, de asemenea, a părții laterale și din spate a gâtului. Mai mult de 95 % dintre carcinoamele cu celule scuamoase sunt carcinoame orofaringiene. Cei mai importanți factori de risc sunt fumatul și consumul de alcool. Dar virusul papiloma uman, pe scurt HPV, este, de asemenea, principala cauză a acestui carcinom în zilele noastre.

Care sunt cauzele carcinomului cu celule scuamoase orofaringian?

Aproximativ 60 % dintre carcinoamele orofaringiene sunt formate de HPV de tip 16. Cei afectați sunt din ce în ce mai tineri, deoarece vârsta medie era de 57 de ani, dar acum este cuprinsă între 30 și 55 de ani. Acest lucru se datorează faptului că infecția cu HPV a apărut ca etiologie. Frecvența sexului oral și numărul de parteneri sexuali sunt factori de risc importanți în acest caz. Pacienții HPV-pozitivi au de 16 ori mai multe șanse de a dezvolta carcinom orofaringian. În America de Nord și Europa, infecțiile cu HPV sunt responsabile pentru aproximativ 70-80 % din aceste carcinoame.

Ca și în cazul marii majorități a tumorilor de la nivelul capului și gâtului, HPV nu este cauza la bărbații mai în vârstă, cu o medie de vârstă de 61 de ani. Alcoolul și tutunul rămân cei mai mari factori de risc pentru carcinomul cu celule scuamoase orofaringian. Persoanele care fumează 1,5 sau mai multe pachete de țigări pe zi au un risc de aproximativ 3 ori mai mare. Pacienții care consumă 4 sau mai multe băuturi alcoolice pe zi au un risc de aproximativ 7 ori mai mare de a dezvolta carcinom orofaringian cu celule scuamoase. Persoanele care fumează mult și beau mult au un risc de 30 de ori mai mare.

Care sunt simptomele carcinomului cu celule scuamoase orofaringian?

Simptomele variază în funcție de localizarea carcinomului orofaringian, dar de obicei includ dureri de gât, odinofagie, disfagie, disartrie și dureri de urechi. Un alt simptom comun este umflarea chistică a gâtului. Deoarece simptomele carcinomului orofaringian sunt similare cu cele ale unei infecții a căilor respiratorii superioare, uneori pot trece câteva luni până când un pacient este trimis la un specialist.

Cum se diagnostichează carcinomul orofaringian cu celule scuamoase?

Înainte de a putea începe tratamentul, primul pas este stabilirea unui diagnostic cu ajutorul unei laringoscopii și al unei biopsii. Pe baza acestor examinări, poate fi evaluată leziunea primară și poate fi căutată leziunea secundară. În cazul în care carcinomul orofaringian cu celule scuamoase este confirmat la un pacient, acesta este urmat de o tomografie computerizată a gâtului cu ajutorul unui mediu de contrast.

Cum se tratează carcinomul orofaringian cu celule scuamoase?

Intervenția chirurgicală este utilizată ca tratament primar. În acest scop, se utilizează din ce în ce mai mult TLM (microchirurgia cu laser transoral), care permite excizia endoscopică a carcinoamelor de la baza limbii și a amigdalelor și, astfel, îndepărtarea acestora. Acest lucru poate evita morbiditatea operației deschise. O procedură din ce în ce mai populară pentru tratarea unei leziuni orofaringiene este TORS (chirurgie robotică transorală). În această metodă, un robot cu mai multe brațe adaptate este controlat de un chirurg prin intermediul unei console. Datorită camerei endoscopice, care este introdusă prin gura pacientului, este posibilă o mai bună vizibilitate a structurilor.

Radioterapia combinată cu chimioterapia poate fi utilizată postoperator sau ca terapie primară. În trecut, radioterapia era utilizată pentru carcinoamele în stadii incipiente, iar chimioterapia pentru carcinoamele mai avansate. În prezent, se utilizează din ce în ce mai mult IMRT (radioterapia cu intensitate modulată). Acest lucru face posibilă cruțarea țesuturilor înconjurătoare și reducerea consecințelor pe termen lung și a efectelor secundare.

Deoarece cavitatea bucală și faringele au o mulțime de vase limfatice, metastazele sunt deosebit de frecvente în ganglionii limfatici cervicali. Prin urmare, metastazele trebuie să fie luate în considerare la toate persoanele cu carcinom orofaringian. În cazul în care metastazele la nivelul ganglionilor limfatici cervicali nu pot fi eliminate prin radioterapie sau radiochimioterapie, se justifică o disecție a gâtului după tratament.

Care este îngrijirea ulterioară a carcinomului orofaringian?

În timpul urmăririi, este important să se păstreze intervale de 3 luni pentru primul și al doilea an și de 6 luni pentru al treilea până la al cincilea an, chiar dacă pacientul nu mai prezintă simptome. Pentru fiecare pacient ar trebui să se întocmească un plan de urmărire individual, adaptat la risc. Este la fel de important să întrebați în mod regulat despre durere și calitatea vieții. După al 5-lea an, ar trebui aplicate măsurile obișnuite de screening.

Statutul HPV al pacientei și carcinomul nu ar trebui să aibă nicio influență asupra intervalelor de urmărire. În cazul unui risc foarte ridicat de recidivă, se recomandă urmărirea în primul și al doilea an la intervale de 6-8 săptămâni. Urmărirea în următorii 3 ani ar trebui să se facă la intervale de trei luni. Următorii factori indică un risc deosebit de ridicat de recidivă:

Primii doi ani de la apariția carcinomului

  • Recurența ganglionilor limfatici
  • Vârsta pacientului sub 45 de ani la diagnosticul inițial
  • Consumul continuu de tutun și/sau alcool
  • Grosimea tumorii mai mare de 5 mm
  • Invazia perineurală
  • Clasificare T ridicată (T3 și T4)
  • Clasificare pN ridicată (de la N2)
  • răspândire extracapsulară

Care este prognosticul pentru carcinomul cu celule scuamoase orofaringian?

În general, rata de supraviețuire la 5 ani este de aproximativ 60 %. Cu toate acestea, acest prognostic depinde de cauză. Persoanele care sunt testate pozitiv la HPV au o rată de supraviețuire la 5 ani de peste 75 % și o rată de supraviețuire la 3 ani de aproape 90 %. Pe de altă parte, pacienții testați HPV-negativ au o rată de supraviețuire la 5 ani de mai puțin de 50 %. Datorită biologiei favorabile a carcinomului, precum și a vârstei de obicei mai tinere a pacientelor, carcinoamele HPV-pozitive contribuie la rata de supraviețuire mai mare. Cu toate acestea, expresia p16 poate îmbunătăți semnificativ prognosticul atât pentru carcinoamele orofaringiene HPV-pozitive, cât și pentru cele HPV-negative.