Ce sunt chisturile?
Cuvântul chist provine din termenul grecesc "kystis" și înseamnă vezică urinară. Un chist este, prin urmare, o cavitate în țesut care este umplută cu lichid, sânge, puroi sau sebum și poate consta din una sau mai multe camere. De regulă, un chist este benign, se poate dezvolta în diferite părți ale corpului și poate apărea la orice vârstă. În cele mai multe cazuri, chisturile nu provoacă niciun simptom, astfel încât pot rămâne nedetectate pentru o perioadă lungă de timp.
Care sunt diferitele tipuri de chisturi?
Chisturile pot apărea oriunde pe corp. Ele sunt adesea găsite pe spate, pe piept sau la încheietura mâinii, dar se pot forma și în interiorul corpului și în apropierea organelor. În acest caz, sunt afectați în special rinichii și ficatul. Cu toate acestea, există însă și chisturi care afectează creierul. Chisturile care apar frecvent sunt, de exemplu:
- Chistul arahnoidian: este un chist al arahnoidei, stratul de acoperire cel mai interior al creierului, care este congenital și benign.
- Chistul lui Baker: este un chist în partea din spate a genunchiului, care poate fi cauzat de boli ale genunchiului.
- Chistul bronhogen: este denumirea dată unui chist al antebrațului, care poate lua naștere din mugurii din antebraț, trahee și plămâni.
- Chist mamar: se referă la cavități pline de lichid care se dezvoltă în lobulul glandular al sânului.
- Chist choledochal: se referă la o dilatare chistică a canalelor biliare.
- Chistul de corp galben (chist de corp galben): apare în urma unei hemoragii în corpul galben, care se dezvoltă din resturile foliculare după ovulație.
- Chistul dermoid (tumoare cu celule germinale): este format din diverse structuri tisulare, cum ar fi cartilajul, oasele mici, mușchii, părul sau dinții formați.
- Chistul dentar (rest de țesut germinativ al dintelui): se dezvoltă chiar sub suprafața mucoasei unui dinte de lapte.
- Chist ovarian: poate fi congenital, poate rezulta dintr-o dezvoltare defectuoasă în perioada embrionară sau poate fi dobândit prin fluctuații hormonale.
- Chistul epidermoid: se dezvoltă în derm, chiar sub suprafața pielii.
- Mastopatia fibrochistică: se referă la o înmulțire nodulară a sânului și a țesutului conjunctiv în care se pot forma chisturi inofensive.
- Chist biliar: se referă la malformațiile congenitale ale canalelor biliare care determină dilatarea canalului biliar.
- Chist mediastinal: este un chist care provine din mediastin, adică spațiul dintre plămâni.
- Sindromul Morvan: boală a sistemului nervos central
- Chist neuronal: provine dintr-o malformație a canalului nervos, a măduvei spinării și a coloanei vertebrale.
- Chist pericardic: apare rar în unghiul costo-frenic drept (în imediata apropiere a părții drepte a inimii).
- Chistul perineural: poate apărea izolat sau se poate multiplica la ieșirea din canalul rahidian.
- Chistul pilonidal: apare la nivelul pliului gluteal.
- Siringomielia: este o boală destul de rară a măduvei spinării.
- Chistul glandei sebacee (aterom): se formează de obicei la nivelul scalpului și sunt curbate emisferic.
- Chistul Tarlov: afectează rădăcina nervoasă și este cauzat de o presiune perturbată sau de o inflamație a arahnoidei (mijlocul celor trei meningi).
- Chistul toracic: este un chist la nivelul plămânilor.
- Chistul timic: apare în timus, o parte importantă a sistemului imunitar.
De ce se dezvoltă chisturile?
Există mai multe explicații pentru motivul pentru care se dezvoltă chisturile. Unele chisturi pot crește din cauza unui blocaj în drenajul unei cavități. Acesta poate fi cazul, de exemplu, în cazul unei glande sebacee blocate, ceea ce duce la apariția unui chist al glandei sebacee, un tip de punct negru. Dar chisturile din sân se pot dezvolta și din cauza îngustarea canalului de lapte din țesutul glandei mamare.
Dar chisturile pot fi cauzate și de boli cronice. Acesta este în special cazul fibrozei chistice, care provoacă chisturi pulmonare. Dar bolile ereditare, tumorile, o infecție parazitară sau tulburările de dezvoltare la nivelul embrionului pot provoca, de asemenea, apariția chisturilor. În plus, formarea de chisturi pe ovare, pe sânul feminin sau pe testicule este posibilă din cauza influenței hormonale. Dar și paraziții pot provoca chisturi, așa cum este cazul așa-numitei tenii de vulpe, de exemplu, care poate produce chisturi hepatice.
Ce simptome provoacă chisturile?
Simptomele unui chist depind întotdeauna de forma sa, de locul în care își are originea și de mărimea sa. În timp ce unele chisturi pot fi palpate prin umflături sau sunt chiar vizibile, chisturile pot provoca, de asemenea, o senzație de presiune sau durere. Dacă este vorba de un chist al articulației genunchiului în scobitura genunchiului (chistul lui Baker), acesta poate provoca chiar amorțeală în partea inferioară a piciorului. Cu toate acestea, există însă și chisturi care nu provoacă niciun simptom pentru o perioadă lungă de timp. Acesta este în principal cazul chisturilor de pe organele interne.
Chisturile care apar pe față pot nu numai să afecteze aspectul persoanei în cauză, ci și să obstrucționeze canalele excretoare ale unui organ (chisturi de retenție). Aceste tipuri de chisturi de retenție se găsesc adesea pe sinusuri și asigură faptul că mucusul nu se poate scurge. Acest lucru facilitează instalarea germenilor, ceea ce, la rândul său, poate duce la infecții sinusale care se repetă frecvent.
Cât de periculoase sunt chisturile?
În majoritatea cazurilor, chisturile sunt inofensive. Dar, în funcție de localizarea, modelul de creștere și dimensiunea lor, acestea pot provoca și disconfort. De exemplu, un chist în creier poate provoca tulburări de vorbire, de vedere sau de mers dacă apasă pe țesutul cerebral. Dacă un chist se sparge, poate provoca durere, dar și sângerare. În unele cazuri, însă, chisturile benigne pot fi cu greu distinse de o tumoare malignă, ceea ce se întâmplă adesea în cazul chisturilor ovariene. Uneori, chisturile ovariene pot, de asemenea, să degenereze și să provoace cancer ovarian.
Cum se diagnostichează un chist?
Dacă este vorba de un chist superficial, pacientul va putea, de obicei, să îl simtă singur și, prin urmare, să consulte un medic. Pe de altă parte, chisturile de pe organele interne în special, care nu cauzează nicio plângere, sunt de obicei descoperite în timpul unui examen de rutină, cum ar fi o ecografie. Cu toate acestea, pentru a afla dimensiunea exactă a chistului și pentru a afla mai multe despre cauza acestuia, pot fi necesare proceduri imagistice suplimentare. Acestea includ o tomografie computerizată (CT) sau imagistică prin rezonanță magnetică (RMN) sau o radiografie și un test de sânge. De asemenea, medicul poate solicita o puncție a chistului, în cadrul căreia se prelevează lichid din interiorul chistului cu un ac fin și gol, pentru ca acesta să poată fi examinat mai atent în laborator.
Cum se tratează chisturile?
Odată ce a fost pus diagnosticul, medicul va decide individual cum și dacă chistul trebuie tratat și dacă acesta trebuie tratat. În cazul unui chist umplut cu lichid sub suprafața pielii, se poate recurge la procedura de puncție. Aici, lichidul este îndepărtat din chist cu ajutorul unui ac. Cu toate acestea, este relativ frecvent ca aceste chisturi să reapară în timp.
Chisturile care provoacă durere, au un efect dăunător asupra țesutului sănătos sau sunt deranjante din punct de vedere cosmetic pot fi îndepărtate chirurgical. Cu toate acestea, majoritatea chisturilor care s-au format pe organele interne nu necesită, de obicei, tratament. Este suficient ca chistul să fie observat în timpul controalelor regulate și eventualele modificări să fie detectate prompt. Chisturile care, pe de altă parte, indică o boală, cum ar fi la nivelul pancreasului, sunt tratate în consecință, deoarece indică pancreatită.
Cum pot fi tratate chisturile cu terapia prin frecvență?
Terapia prin frecvență are un efect pozitiv asupra organismului prin intermediul unor frecvențe generate artificial. Nu numai că este influențat agentul patogen, dar este stimulat și sistemul imunitar. Chisturile cauzate de viruși sau bacterii pot fi astfel tratate cu terapia prin frecvență.
Metode alternative de vindecare a chisturilor
În special în cazul chisturilor ovariene, disconfortul fizic poate fi ameliorat prin căldură, cum ar fi o sticlă de apă fierbinte sau o pernă cu sâmburi de cireșe fierbinți. Analgezicele, cum ar fi diclofenacul, ibuprofenul și/sau acidul acetilsalicilic (AAS) pot, de asemenea, să ofere ușurare. Alternativ, o aplicare de argilă curativă poate atenua disconfortul. Două-trei linguri de argilă curativă trebuie amestecate în apă caldă și aplicate direct pe abdomenul inferior. acoperiți-o cu o cârpă de bumbac și lăsați-o să acționeze cel puțin o jumătate de oră. Acest tip de tratament zilnic cu argilă vindecătoare este recomandat pe o perioadă de peste patru săptămâni.
În cazul în care se are o tendință generală de a dezvolta chisturi, poate fi recomandată terapia constituțională homeopatică. În acest scop, poate fi recomandată și administrarea de Apis, otrava albinei, într-o potență mică. Aceste alte trei remedii casnice pot ajuta la dispariția chisturilor:
- Oțetul de cidru de mere poate trata chisturile de la suprafața pielii. Pentru aplicarea externă, se recomandă să se amestece o jumătate de cană de apă caldă cu două lingurițe de oțet de mere. Acest amestec trebuie aplicat pe chist cu vată pe chist timp de câteva minute și repetat de până la patru ori pe zi.
- Băile de șezut timp de maximum 15 minute pot face minuni pentru chisturile din zona genitală. Două linguri de săruri Epsom adăugate în apa de baie sunt suficiente pentru acest lucru. Aplicarea poate fi repetată de până la trei ori pe săptămână. Ca o alternativă la baia de șezut, se poate pune o flanelă cu apă fierbinte pe chist timp de câteva minute pentru a favoriza drenarea lichidului din chist.
- O dietă sănătoasă poate întări sistemul imunitar și, astfel, poate preveni formarea chisturilor, dar poate ajuta și la vindecarea chisturilor. O dietă sănătoasă include cereale integrale, multe legume și suplimente care conțin trifoi roșu. Dar nu doar o dietă sănătoasă, ci și evitarea stresului poate ajuta la prevenirea formării chisturilor în primul rând. Dacă un chist s-a format deja, un amestec de exerciții fizice și repaus la pat poate ajuta la vindecarea acestuia.
Terapia prin frecvență și chisturile
Agenți patogeni |
Sursa |
Frecvențe |
Diverticul arahnoidian |
EDTFL |
Membrii au acces la frecvențe imediat după înregistrare. |
Chisturi aracnoide |
EDTFL |
Membrii primesc acces la frecvențe imediat după înregistrare. |
Chistul Baker |
EDTFL |
Membrii primesc acces la frecvențe imediat după înregistrare. |
Chist bronhogenic |
EDTFL |
Membrii au acces la frecvențe imediat după înregistrare. |
Chist toracic |
EDTFL |
Membrii au acces la frecvențe imediat după înregistrare. |
Chist coledoc |
EDTFL |
Membrii primesc acces la frecvențe imediat după înregistrare. |
Chistul de corp galben (Corpus Luteum) |
EDTFL |
Membrii primesc acces la frecvențe imediat după înregistrare. |
Chistul de dentiție |
EDTFL |
Membrii au acces la frecvențe imediat după înregistrare. |
Chist dermoid |
EDTFL |
Membrii au acces la frecvențe imediat după înregistrare. |
Chisturi unice |
BIO |
Membrii au acces la frecvențe imediat după înregistrare. |
Chisturi individuale |
VEGA |
Membrii au acces la frecvențe imediat după înregistrare. |
Chist epidermoid |
EDTFL |
Membrii au acces la frecvențe imediat după înregistrare. |
Fibroadenom |
CAFL |
Membrii primesc acces la frecvențe imediat după înregistrare. |
Fibroadenom |
XTRA |
Membrii primesc acces la frecvențe imediat după înregistrare. |
Mastopatie fibrochistică |
XTRA |
Membrii primesc acces la frecvențe imediat după înregistrare. |
Mastopatie fibrochistică |
XTRA |
Membrii primesc acces la frecvențe imediat după înregistrare. |
Chist biliar |
EDTFL |
Membrii au acces la frecvențe imediat după înregistrare. |
Hidro |
EDTFL |
Membrii primesc acces la frecvențe imediat după înregistrare. |
Chist leptomeningeal (Tarlov) |
EDTFL |
Membrii au acces la frecvențe imediat după înregistrare. |
Chist mediastinal |
EDTFL |
Membrii au acces la frecvențe imediat după înregistrare. |
Sindromul Morvan |
EDTFL |
Membrii au acces la frecvențe imediat după înregistrare. |
Chistul Neurenteric |
EDTFL |
Membrii au acces la frecvențe imediat după înregistrare. |
Chistul de papilomavirus |
XTRA |
Membrii primesc acces la frecvențe imediat după înregistrare. |
Chist pericardic |
EDTFL |
Membrii au acces la frecvențe imediat după înregistrare. |
Chist perineural |
EDTFL |
Membrii au acces la frecvențe imediat după înregistrare. |
Chist pilonidal |
EDTFL |
Membrii au acces la frecvențe imediat după înregistrare. |
Chistul poplitei |
EDTFL |
Membrii au acces la frecvențe imediat după înregistrare. |
Sinus pilonidal |
EDTFL |
Membrii au acces la frecvențe imediat după înregistrare. |
Siringomielie |
EDTFL |
Membrii au acces la frecvențe imediat după înregistrare. |
Chistul Tarlov |
EDTFL |
Membrii primesc acces la frecvențe imediat după înregistrare. |
Chist toracic |
EDTFL |
Membrii au acces la frecvențe imediat după înregistrare. |
Chistul timic |
EDTFL |
Membrii primesc acces la frecvențe imediat după înregistrare. |
Chist ovarian |
BIO |
Membrii primesc acces la frecvențe imediat după înregistrare. |
Chist ovarian |
CAFL |
Membrii primesc acces la frecvențe imediat după înregistrare. |
Chist ovarian |
EDTFL |
Membrii primesc acces la frecvențe imediat după înregistrare. |
Chist glanda sebacee |
EDTFL |
Membrii primesc acces la frecvențe imediat după înregistrare. |
Chist glanda sebacee 1 |
XTRA |
Membrii primesc acces la frecvențe imediat după înregistrare. |
Chistul glandei sebacee 2 |
XTRA |
Membrii primesc acces la frecvențe imediat după înregistrare. |
Chist |
EDTFL |
Membrii primesc acces la frecvențe imediat după înregistrare. |
Chisturi Altele |
XTRA |
Membrii primesc acces la frecvențe imediat după înregistrare. |