Ce este limfomul Burkitt?

Limfomul Burkitt poartă numele descoperitorului său, Dr. Denis Burkitt, un medic tropical, și este unul dintre tipurile de tumori cu cea mai rapidă creștere. În termeni simpli, limfomul lui Burkitt poate fi descris și ca un cancer al glandelor limfatice sau al ganglionilor limfatici și este atribuit grupului de așa-numite limfoame non-Hodgkin. Cu toate acestea, limfomul Burkitt nu afectează doar ganglionii limfatici sau glanda limfatică, așa cum sugerează în mod eronat termenul de cancer al glandei limfatice sau al ganglionilor limfatici. Pot fi afectate celulele sistemului limfatic, precum și organele din cavitatea abdominală, cum ar fi rinichii sau ovarele, dar și zona maxilarului și a gâtului. Pacienții cu HIV suferă de limfomul Burkitt cu o frecvență peste medie. Dar limfomul Burkitt este, de asemenea, cel mai frecvent cancer malign la copiii din Africa (așa-numitul limfom endemic).

Cum se dezvoltă limfomul Burkitt?

Limfocitele B sunt implicate în mod semnificativ în dezvoltarea limfomului Burkitt, motiv pentru care limfomul Burkitt este, strict vorbind, un limfom cu celule B. Pe lângă limfocitele B, și limfocitele T fac parte din sistemul de apărare al organismului și sunt prezente în celulele stem din măduva osoasă. Cu toate acestea, modul exact în care se dezvoltă limfomul Burkitt este încă necunoscut medicilor. Aceștia presupun însă că o infecție virală, în special virusul Epstein-Barr, precum și leziuni cromozomiale pot favoriza dezvoltarea limfomului Burkitt.

Care sunt diferitele tipuri de limfom Burkitt?

Limfomul Burkitt este împărțit în următoarele trei tipuri, datorită diferitelor cauze posibile ale dezvoltării sale:

• limfomul Burkitt end emic: Cuvântul endemic indică faptul că acest tip de boală apare cu precădere într-o anumită regiune geografică. De exemplu, limfomul Burkitt endemic apare în principal în Africa Centrală și de Est. Limfomul Burkitt endemic este unul dintre cele mai frecvente tipuri ale acestei boli și afectează cu precădere copiii și adolescenții cu vârste cuprinse între 2 și 20 de ani. Băieții suferă de limfomul Burkitt mai des decât fetele.
• Limfomul Burkitt asociat cu HIV: Acest tip de limfom Burkitt apare în principal la pacienții cu HIV.
• Limfomul Burkitt sporadic: Acest tip de limfom Burkitt este mai puțin frecvent, dar apare în întreaga lume. În medie, cei afectați sunt cu zece ani mai în vârstă decât cei cu limfom endemic.

Care sunt simptomele limfomului Burkitt?

Limfomul Burkitt poate fi recunoscut printr-o umflătură a zonei afectate. Aceasta este vizibilă mai ales la nivelul capului, motiv pentru care mulți pacienți își vizitează medicul. În plus, pot apărea simptome destul de nespecifice, cum ar fi scăderea performanțelor și lipsa de interes, precum și o senzație generală de boală. În cazul în care tumora se află în cavitatea abdominală, aceasta poate crește rapid până la o dimensiune enormă. Dacă, de exemplu, sunt afectate splina sau ficatul, pacienții pot suferi de dureri abdominale, dar și de greață și/sau vărsături. Dacă este afectat creierul, pot apărea simptome neurologice, cum ar fi paralizia și tulburări de conștiință. De asemenea, pacienții au tendința de a dezvolta ușor vânătăi, deoarece dezechilibrul dintre celulele albe și roșii din sânge contribuie la tulburări de coagulare.

Cum se diagnostichează limfomul Burkitt?

După un interviu de anamneză, medicul va inspecta pe larg toți ganglionii limfatici palpabili. În plus, se efectuează un examen neurologic pentru a verifica nervii cranieni. O examinare a lichidului cefalorahidian (LCR) joacă, de asemenea, un rol important în acest caz. Pe lângă examinările cu ultrasunete, medicul poate folosi tomografia computerizată (CT) și imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) pentru a vizualiza implicarea organelor interne. În cazul în care se găsește un ganglion limfatic suspect, se prelevează o probă de țesut și se comandă o mostră de țesut citologic și histologic. În plus, o puncție de măduvă osoasă poate oferi informații despre dacă măduva osoasă este afectată de tumoră.

Cum se tratează limfomul Burkitt?

Prima prioritate în cazul limfomului Burkitt ar trebui să fie tratamentul rapid, deoarece tumora se răspândește foarte repede, reducând șansele de vindecare. De regulă, limfomul Burkitt este tratat cu chimioterapie, deoarece adesea întregul organism este deja afectat de boală în momentul diagnosticării. Chimioterapia este utilizată pentru a distruge celulele canceroase din organism cu medicamente care inhibă creșterea celulelor, cum ar fi citostaticele. Chimioterapia este administrată în mai multe cicluri de tratament, care pot dura câteva săptămâni. Durata exactă depinde de modul în care pacientul răspunde la tratament și de efectul pe care terapia îl are asupra tumorii. Între ciclurile de tratament există perioade de recuperare mai lungi.

Chimioterapia poate fi, de asemenea, administrată în combinație cu radioterapia. Medicii numesc acest lucru radiochimioterapie, care poate fi folosită, de exemplu, pentru a reduce dimensiunea tumorii din abdomen înainte de a fi îndepărtată chirurgical.

Care este prognosticul pentru limfomul Burkitt?

Dacă limfomul Burkitt este diagnosticat într-un stadiu incipient, poate fi tratat bine. În plus, cu cât sunt mai puține organe afectate de limfomul Burkitt, cu atât cresc șansele de vindecare. Aproape 90 la sută dintre toți pacienții sunt încă în viață la zece ani după tratamentul cu succes al limfomului Burkitt. Cu toate acestea, tumora crește adesea din nou (recidivă), astfel încât este necesar un nou tratament. Pentru a depista cât mai devreme posibil recidiva limfomului Burkitt, pacienții trebuie să efectueze controale regulate după un tratament de succes. În special la copii, adică în cazul limfomului Burkitt endemic, prognosticul este bun.

Cu toate acestea, dacă limfomul Burkitt nu este tratat rapid sau rămâne nedetectat pentru o perioadă lungă de timp, moartea poate surveni într-o perioadă scurtă de timp, care de obicei se măsoară doar în luni. Dacă, pe de altă parte, mai multe organe sunt afectate de limfomul Burkitt, rata de supraviețuire scade la mai puțin de 50 la sută.