Ce este sarcomul Kaposi?

Sarcomul Kaposi este o tumoare malignă care afectează de obicei pielea, dar poate afecta și membranele mucoase și organele interne. Uneori, tumora poate apărea în mai multe locuri în același timp și este adesea favorizată de o infecție cu virusul herpetic uman 8 (HHV-8). Dar cancerul se poate dezvolta și ca urmare a unui sistem imunitar slăbit. În mod obișnuit, sarcomul Kaposi apare sub forma unor pete cutanate de culoare brun-roșiatică până la purpurie, cu posibila formare de noduli. În funcție de stadiul în care se află, acestea se pot extinde în plăci extinse sau noduli tari.

Care sunt principalele forme de sarcom Kaposi?

Medicii fac distincție între următoarele patru forme principale de sarcom Kaposi:

• Sarcomul Kaposi asociat cu HIV (epidemic): poate afecta toate organele interne, precum și pielea și membranele mucoase și poate lua rapid forme care pun viața în pericol. Este fie semnul timpuriu al unei infecții cu HIV, fie un simptom tardiv ca urmare a unui sistem imunitar foarte slăbit de o boală SIDA.
• Sarcomul Kaposi datorat suprimării iatrogene a sistemului imunitar: Aceasta este suprimarea sistemului imunitar cauzată de măsuri medicale, de exemplu după un transplant de organe. Sarcomul Kaposi poate să regreseze complet după încetarea imunosupresiei.
• Sarcomul Kaposi clasic: Această boală tumorală nu deosebit de agresivă afectează în principal bărbații în vârstă, în special de origine est-europeană sau evreiască. Se dezvoltă modificări cutanate tipice, în special la nivelul picioarelor, care de obicei cresc lent de-a lungul anilor sau deceniilor și aproape niciodată nu afectează organele interne.
• Sarcomul Kaposi endemic: Această boală afectează în principal bărbații în jurul vârstei de 35 de ani. Sarcomul Kaposi endemic apare deosebit de frecvent la sud de Sahara (regiunea subsahariană) și, din nou, se manifestă în până la patru variante. În cazul în care sarcomul Kaposi endemic afectează copiii mici, această boală tumorală poate duce rapid la deces din cauza infestării ganglionilor limfatici și a intestinelor.

Ce simptome poate provoca sarcomul Kaposi?

Inițial, sarcomul Kaposi apare ca o singură umflătură purpurie, roz sau roșie pe piele. Această pată poate crește apoi până la o dimensiune de câțiva centimetri și își poate schimba culoarea în albastru-violet spre negru și poate lua o formă plată sau ușor reliefată. În unele cazuri, tumora se poate extinde și în profunzimea țesuturilor moi și poate pătrunde în oase. În cazul în care tumora se află pe mucoasă, de exemplu în zona gurii, poate căpăta o culoare albastră spre violet. Dacă, pe de altă parte, tumora a pătruns deja în tractul digestiv, aceasta poate provoca sângerări severe. În mod normal, însă, majoritatea pacienților rămân fără simptome.

Care este evoluția tipică a sarcomului Kaposi?

Sarcomul Kaposi poate avea evoluții foarte diferite. În timp ce în unele cazuri modificările tisulare sunt constante, la alți pacienți acestea se răspândesc într-un timp foarte scurt și pot duce chiar la deces, în special la pacienții cu HIV.

Cum se diagnostichează sarcomul Kaposi?

Sarcomul Kaposi poate fi diagnosticat, de obicei, după aspectul său cu ochiul liber. În plus, medicul curant va efectua, de obicei, o biopsie prin puncție, în cadrul căreia se îndepărtează o mică bucată de piele pentru a fi examinată ulterior la microscop. În cazul în care pacientul este infectat cu HIV, se efectuează de obicei examinări suplimentare pentru a verifica dacă cancerul s-a răspândit deja în alte părți ale corpului. De exemplu, se poate solicita o tomografie computerizată a toracelui și/sau a abdomenului.

Cum se tratează sarcomul Kaposi?

Până în prezent, nu există un plan de tratament general acceptat pentru sarcomul Kaposi. Mai degrabă, există diferite opțiuni de tratament, care depind întotdeauna de forma principală a sarcomului Kaposi. În consecință, pacienții cu sarcom Kaposi asociat cu HIV (epidemic) sunt de obicei tratați cu terapie antiretrovirală, care are ca scop suprimarea virușilor din organism. În cazul în care terapia antiretrovirală nu este suficientă pentru a preveni răspândirea sarcomului Kaposi, se poate lua în considerare și chimioterapia.

Dacă, pe de altă parte, sarcomul Kaposi se datorează suprimării iatrogene a sistemului imunitar, trebuie mai întâi examinat dacă și în ce măsură medicamentele care slăbesc sistemul imunitar pot fi eventual reduse sau chiar întrerupte complet. Deoarece focarele tumorale s-au dezvoltat de obicei doar ca urmare a acestor medicamente, acestea dispar de obicei complet după ce sunt întrerupte.

În cazul sarcomului Kaposi endemic, medicul va administra, de obicei, medicamente anticancerigene cu ajutorul cărora boala tumorală poate fi bine controlată. Sarcomul Kaposi clasic, pe de altă parte, este de obicei tratat local cu radioterapie și poate fi eventual combinat cu terapia prin frig (crioterapie) sau chimioterapie.

Care este îngrijirea ulterioară a sarcomului Kaposi?

Deoarece sarcomul Kaposi are tendința de a recidiva după un tratament de succes (recidive), este important ca pacienții să efectueze controale regulate la medic.